Situatiile în care ANAF poate suspenda activitatea firmelor

ANAF sanctiuniMiercuri, 22 aprilie 2015, Guvernul a aprobat o serie de modificari la OUG nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale si aplicarea graduala a sanctiunilor operatorilor economici, în functie de gravitatea abaterilor.

Conform noului act normativ se vor aplica urmatoarele sanctiuni:

  1. Daca suma nejustificata este de pâna la 300 lei inclusiv, dar nu mai mult de 3% inclusiv, din valoarea înregistrata în casa de marcat pâna la ora controlului, ori la sfârsitul zilei, daca fapta a fost savârsita anterior datei controlului, fapta se sanctioneaza cu avertisment, fara aplicarea sanctiunii complementare.
  2. Daca suma nejustificata este de pâna la 300 lei inclusiv, dar mai mare de 3%, din valoarea înregistrata în casa de marcat pâna la ora controlului, ori la sfârsitul zilei, daca fapta a fost savârsita anterior datei controlului, fapta se sanctioneaza cu amenda de la 2.000 lei la 5.000 lei, fara aplicarea sanctiunii complementare.
  3. Daca suma nejustificata este cuprinsa între 300 lei si 1.000 lei inclusiv, dar este mai mica de 3% inclusiv, din valoarea înregistrata în casa de marcat pâna la ora controlului, ori la sfârsitul zilei, daca fapta a fost savârsita anterior datei controlului, fapta se sanctioneaza cu amenda de la 10.000 lei la 15.000 lei, fara aplicarea sanctiunii complementare.
  4. Daca suma nejustificata este cuprinsa între 300 lei si 1.000 lei inclusiv, dar este mai mare de 3% din valoarea înregistrata în casa de marcat pâna la ora controlului, ori la sfârsitul zilei, daca fapta a fost savârsita anterior datei controlului, fapta se sanctioneaza cu amenda de la 15.000 lei la 20.000 lei. De asemenea, se suspenda pentru 30 de zile activitatea operatorului economic pentru unitatea de vânzare la care s-a constatat contraventia, începând cu cea de-a doua abatere constatata într-un interval de 24 de luni.
  5. Daca suma nejustificata este mai mare de 1.000 lei, dar este mai mica de 3% inclusiv, din valoarea înregistrata în casa de marcat pâna la ora controlului, ori la sfârsitul zilei, daca fapta a fost savârsita anterior datei controlului, fapta se sanctioneaza cu amenda de la 20.000 lei la 25.000 lei, fara aplicarea sanctiunii complementare.
  6. Daca suma nejustificata este mai mare de 1.000 lei si mai mare de 3%, din valoarea înregistrata în casa de marcat pâna la ora controlului, ori la sfârsitul zilei, daca fapta a fost savârsita anterior datei controlului, fapta se sanctioneaza cu amenda de la 25.000 lei la 30.000 lei. De asemenea, se suspenda pentru 30 de zile activitatea operatorului economic pentru unitatea de vânzare la care s-a constatat contraventia, începând cu cea de-a doua abatere constatata într-un interval de 24 de luni, indiferent pentru care dintre situatiile prevazute mai sus a fost aplicata sanctiunea la prima abatere, în cadrul termenului de 24 de luni.

Pentru situatiile prevazute la punctele 4 si 6, daca operatorul economic achita atât amenda, cât si o suma egala cu de zece ori amenda aplicata, sancsiunea complementara (suspendarea pentru 30 de zile a activitatii operatorului economic pentru unitatea în care s-a constatat contraventia) înceteaza de drept în termen de 24 de ore de la prezentarea dovezii achitarii la organul constatator.

Actul normativ adoptat de Guvern introduce obligatia întocmirii de documente justificative, atât pentru sumele de bani introduse în punctele de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, cât si pentru sumele extrase din acestea, astfel încât organele de control sa poata identifica sumele care nu sunt justificate prin documente conform legii.
Operatorul economic va avea obligatia sa asigure înregistrarea banilor detinuti de angajati la ora începerii programului de lucru, într-un registru de bani personali.
Angajatii operatorului economic vor avea obligatia sa prezinte la solicitarea organelor de control sumele de bani aflate asupra lor, atunci când se afla în incinta unde îsi desfasoara activitatea si în timpul programului de lucru.

Odata cu sanctiunile mentionate mai sus, se aplica si prevederile  privind confiscarea sumelor detinute la punctele de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, care nu pot fi justificate prin datele înscrise în documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale, în registrul de bani personali, în registrul special sau în chitante.

O noua idee de afacere mica: CIORBARIA

CiorbaO idee de afaceri care incepe să prindă si la noi este aceea a infiintării unor mici restaurante specializate in servirea ciorbelor si a supelor. In lume ideea nu este deloc nouă, si are mare succes mai ales in tările asiatice. Ideea a pătruns incet in America si apoi in Europa, fără insă a lua o mare amploare, deorece nu este usor să faci profitabila o astfel de afacere. Dacă in vest afacerile de acest gen sunt cunoscute ca si “soup restaurant” la noi termenul pe care unii au inceput să il folosească este de “Ciorbarie”. Sună destul de ciudat dar probabil că este termenul potrivit deoarece spre deosebire de asiatici si vestici care manâncă supe noi preferam ciorbele.

Ideea nu este deloc rea deoarece există o piată potentială foarte mare. Deocamdată nu există cercetări de piată care să ne spună câte ciorbe consumă pe an românii, dar in SUA un astfel de studiu arată că localurile de alimentatie publică vând aproximativ 10 miliarde farfurii de supă pe an. Chiar dacă tara noastră este mult mai mică, si foarte multă lume manâncă acasă, totusi există o piată potentială suficientă, căci potrivit unor estimări de acum 3 ani cca. 24% din români mănâncă in oras de 2-3 ori pe săptămană.
In mod evident piata pentru astfel de afaceri există doar in mediul urban, in orasele cu populatie ceva mai mare. Deocamdată, din câte stim noi, astfel de mici restaurante s-au deschis doar in Bucuresti, la Brasov si vara pe litoral.

“Ciorbaria” este in principiu o afacere mică care functionează in spatii cu suprafete mici. Din cauza spatiilor mici servirea ciorbelor se face la mese comune, sau chiar in picioare, fapt care ii determină pe clienti să nu stea prea mult in local. Ideea este “vii, mănânci repede si pleci”.
Intrebarea pe care probabil v-o puneti este: dacă prin natura spatiului, clientii sunt “indemnati” să plece cât mai repede fără să consume si altceva, cum faci ca să câstigi? Câstigul se face tocmai printr-un flux mare al clientilor si prin atragerea clientilor de cartier care isi iau o ciorba pentru acasă. Dacă intrati intr-un astfel de local la ora prânzului, pe parcursul a 15 minute veti constata că in timp ce cca. 7-8 persoane manâncă o ciorbă in local intră incă un număr de cel putin 5 persoane care isi iau pentru acasă “ciorbe la pachet”, si fiecare dintre acestia comandă cel putin 3-4 portii.

Cheia succesului unui astfel de mic restaurant consta in calitatea produselor si operarea cu costuri reduse.
După cum probabil stiti, in peste 90% din restaurantele din România in meniu găsesti o varietate de ciorbe dar atunci când le consumi iti dai seama că toate au aproximativ acelasi gust. Asta fiindcă folosesc traditionalul concept românesc de “ciorbă bază” (o zeamă de oase si/sau de legume in care in functie de preferintele clientului se adaugă carne de porc/vacă, pui). In plus, aproape in orice restaurant mai găsesti si traditionala ciorbă de burta. Multi români s-au săturat de aceste ciorbe la care nu prea poti deslusi alt gust decât cel de bors, si caută “ciorbe adevărate” făcute pe cat posibil din legume, carne si lactate aduse direct din grădina sau ograda tăranului. Probabil că tocmai de aceea unul din localurile de acest gen deschise in România foloseste sloganul “Ciorbe, nu vorbe!”. O ciorbă cu un gust bun ii va atrage atât pe cei care iau masa in oras cât si pe aceia care isi comandă mâncarea pentru acasa.

In ceea ce priveste operarea cu costuri reduse, principala problemă o reprezintă alegerea spatiului si organizarea activitătii. Pentru ca afacerea să meargă este obligatoriu ca micul restaurant să fie amplasat intr-o zonă cu trafic pietonal intens, dar in orasele mari, mai ales in zonele cu vad comercial, bun chiriile pentru spatii sunt destul de mari iar supravietuirea unui restaurant care vinde doar ciorbe, chiar dacă acestea sunt sensibil mai scumpe decât in alte localuri, este dificilă.
Un local de alimentatie publică trebuie să răspundă la o serie de cerinte impuse de legislatia sanitară in vigoare, iar asta presupune existenta unor spatii pentru depozitarea materiilor prime, a altora pentru prepararea produselor si a altora pentru depozitare resturilor. Cu alte cuvinte multe spatii pentru care se plătesc chirii mari. Pentru a rezolva aceasta problemă in general restaurantele de acest tip prepară ciorbele in alte locatii si le transportă cu ajutorul marmitelor in localul unde are loc vânzarea. Astfel o pondere mare din spatiul inchiriat este destinată efectiv servirii clientilor.
In cazul in care in momentul in care doriti să demarati afacerea nu găsiti un spatiu pentru care să plătiti o chirie rezonabilă nu incercati să vă orientati spre un spatiu de pe o strădută “lăturalnică”. Chiar dacă chiria este mică sunt sanse mari ca afacerea să nu meargă deoarece nu veti avea un număr suficient de clienti. Mai bine asteptati până când apare spatiul potrivit la pretul potrivit!

Costurile demarării unei astfel de afaceri pot varia intre 30.000 si 70.000 euro, in functie de amenajările ce trebuie făcute in spatiile in care se găteste si in spatiile in care se furnizează efectiv serviciile de alimentatie publică. In cazul in care din calculele dvs. reise că trebuie să investiti mai mult de 50.000 euro pentru demararea unei astfel de afaceri gânditi-vă foarte bine dacă merită să vă investiti banii in asa ceva, căci recuperarea investitiei este lentă.

Dacă lucrurile merg bine si ati găsit reteta succesului, intr-un oras mare, afacerea poate fi extinsă cu usurintă prin deschiderea mai multor restaurante mici de acest gen, ceea ce poate conduce la o crestere substantială a profitabilitătii deoarece pregătirea ciorbelor se va face in acelasi loc, in care ai investit deja la demararea afacerii si transportul la micile restaurante se va face cu aceeasi masină.
Foarte usor de demarat o astfel de afacere este pentru cei care au deja o firmă de catering, deoarece ai au deja spatiile pentru prepararea mâncării, echipamentele si mijloacele de transport necesare. MARE ATENTIE: pentru ca un astfel de mic restaurant să aibă succes ciorbele care se vor livra in restaurant trebuie să fie de o calitate net superioară celor care in mod curent firmele de catering le livrează clientilor săi.

Succes !

Noile reguli privind contabilitatea PFA de la 1 Martie 2015

Ordin MF 2015Din 1 martie 2015 a intrat in vigoare Ordinul MFP nr. 170/2015 care aduce modificări la Legea contabilitătii nr. 82/1991. Ordinul aduce modificari in special in activitatea celor care au afaceri mici si functioneaza ca si P.F.A., I.I. sau I.F.

Conform ordinului au obligatia să conducă evidenta contabilă pe baza regulilor contabilitătii în partidă simplă persoanele fizice si asocierile fără personalitate juridică ale caror venituri sunt supuse impozitului pe venit în conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, al căror venit net anual este determinat în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, fiind obtinut din următoarele surse:
– activităti independente (activităti economice, profesii libere, drepturi de proprietate intelectuală);
– cedarea folosintei bunurilor;
– activităti agricole, silvicultură si piscicultură;
Aceste persoane pot opta să conducă evidenta contabilă pe baza regulilor contabilitătii în partidă dublă. Trecerea de la conducerea evidentelor contabile pe baza regulilor contabilitătii în partidă simplă la conducerea contabilitătii în partidă dublă se poate face de la începutul exercitiului financiar ulterior celui în care au decis aceasta trecere.

Cei care optează pentru tinerea evidentei contabile pe baza regulilor contabilitatii în partidă dublă organizează si conduc contabilitatea proprie în baza reglementărilor contabile în vigoare, aplicabile operatorilor economici, până la nivel de balantă de verificare, fără a întocmi situatii financiare anuale.

Important de retinut pentru cei care preferă să conducă evidenta contabilă in continuare pe baza regulilor contabilitatii în partida simplă:
1. Documentele justificative care se evidentiază in contabilitatea in partidă simplă angajeaza răspunderea persoanelor care le-au intocmit.
2. Documentele justificative trebuie să cuprindă următoarele elemente principale:
•  denumirea documentului;
•  denumirea/numele si prenumele si, dupa caz, sediul/adresa persoanei care intocmeste documentul;
•  numarul documentului si data intocmirii acestuia;
•  codul de inregistrare fiscala (cand este cazul);
•  mentionarea partilor care participa la efectuarea operatiunii economico-financiare (cand este cazul);
•  continutul operatiunii economico-financiare si, atunci cand este necesar, temeiul legal al efectuarii acesteia;
•  datele cantitative si valorice aferente operatiunii economico-financiare efectuate; numele, prenumele si semnatura persoanei care a intocmit documentul, dupa caz;
•  alte elemente menite sa asigure consemnarea completa a operatiunilor efectuate.
3. Orice operatiune economico-financiară se consemnează în momentul efectuării ei într-un document care stă la baza evidentierii în contabilitatea în partidă simplă, dobândind astfel calitatea de document justificativ.
4. În documentele financiar-contabile nu sunt admise stersaturi, modificări sau alte asemenea procedee, si nici lasarea de spatii libere între operatiunile înscrise în acestea sau file lipsă.
Erorile se corectează prin tăierea cu o linie a textului sau a cifrei gresite, pentru ca acestea să poată fi citite, iar deasupra lor se scrie textul corect sau cifra corectă. Corectarea se face pe toate exemplarele documentului financiar-contabil si se confirmă prin semnătura persoanei care a întocmit/corectat documentul, mentionându-se si data efectuării corecturii.
În cazul documentelor justificative la care nu se admit corecturi, cum sunt cele pe baza carora se primeste, se eliberează sau se justifică numerarul, ori al altor documente pentru care normele de utilizare prevăd asemenea restrictii, documentul întocmit gresit se anulează si se pastrează sau rămâne în carnetul respectiv.
5. Înscrierea datelor în documente se face cu cerneala, cu pastă de pix sau prin utilizarea sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor, dupa caz.

Ordinul MFP nr. 170/2015 mai are multe alte prevederi de care cei care sunt inregistrati ca si Persoana Fizica Autorizata (P.F.A.), Intreprindere Individuală (I.I.) sau Intreprindere Familiala (I.F.) trebuie să tină cont. De aceea, dacă sunteti proprietarul unei mici afaceri si sunteti inregistrati ca si PFA, II sau IF vă recomandăm să cititi acest ordin integral!

Cat te costa un angajat platit cu salariul minim pe economie ?

Cost angajatDacă te gândesti să demarezi o mică afacere care presupune angajarea de personal ar fi bine ca inainte de a porni la drum să stii “cât te costă” un angajat.
Potrivit HG nr. 1091/2014, publicată in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 902 din 11 decembrie 2014, de la 1 ianuarie 2015 salariul minim brut este de 975 lei, urmând ca din 1 iulie 2015 să ajungă la 1.050 de lei.
Acest salariu se accordă pentru un program complet de lucru de 168,667 ore (medie lunară pentru 2015), ceea ce inseamnă un salariu de 5,781 lei/oră.
Din 1 iulie 2015, salariul minim va fi de 1.050 de lei, pentru un program complet de lucru de 168,667 ore (nr. mediu de ore), reprezentând 6,225 lei/oră.

Cat ii costă pe angajatori un angajat plătit cu salariul minim?

Suma totală pe care angajatorul trebuie să o aloce incepand cu 1 ianuarie 2015 pentru a acorda un salariu brut de 975 de lei este de 1.198 de lei. Din suma totală alocată de angajator angajatul va incasa un salariu net de 724 de lei.

Din 1 iulie 2015, angajatorul va avea cheltuieli cu o persoană plătită cu salariul minim pe economie de 1.291 de lei, sumă ce va corespunde unui salariu brut de 1.050 de lei, din care angajatul va primi net 777 de lei.

Costuri salariale angajatori

Salariu minim (brut): 975 lei (din 1 ianuarie 2015)
Taxe către stat
Contributia de asigurări sociale (conditii normale de muncă): 15,8% ……….. 154 lei
Contributia la fondul de somaj: 0,5% ………………………………………………     5 lei
Contributia pentru concedii si indemnizatii: 0,85% ………………………………     8 lei
Contributia la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale: 0,25% …     2 lei
Contributia de asigurari sociale de sănătate: 5,2% ………………………………  51 lei
Contributia pentru accidente de muncă si boli profesionale: 0,15%-0,85% …..    3 lei
TOTAL TAXE …… ……………………………………………………………………..  223 lei
Costul total al firmei cu salariul: 1.198 lei

Salariu minim (brut): 1.050 lei (din 1 iulie 2015)
Taxe către stat
Contributia de asigurări sociale (conditii normale de muncă): 15,8% ……….. 166 lei
Contributia la fondul de somaj: 0,5% ………………………………………………     5 lei
Contributia pentru concedii si indemnizatii: 0,85% ………………………………     9 lei
Contributia la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale: 0,25% …    3 lei
Contributia de asigurari sociale de sănătate: 5,2% ………………………………  55 lei
Contributia pentru accidente de muncă si boli profesionale: 0,15%-0,85% …..    3 lei
TOTAL TAXE ….. ………………………………………………………………………  241 lei
Costul total al firmei cu salariul: 1.291 lei

Nivelul contributiei pentru accidente de muncă si boli profesionale se calculează in functie de “Tariful de risc” corespunzător codului CAEN al activitătii principale a unei firme.
In exemplul de mai sus s-a luat in calcul tariful de risc aferent activitătilor pe care le-ar desfăsura un tânăr care isi face o fermă la tară – “Activităti în ferme mixte (cultura vegetală combinată cu cresterea animalelor)” = 0.306.

Nota: Diferentele dintre salariile brute si salariile nete mentionate mai sus sunt taxe aplicabile angajatului.

Văzând calculele de mai sus unii vor spune că sunt prea mari taxele ce trebuie plătite la stat. Nu este deloc asa, căci taxele ce se plătesc la noi se incadrează in media europeană, si sunt mai mici decât in Italia, Franta, Danemarca, Suedia si multe alte tări dezvoltate din Europa. Asa că, cel putin din punct de vedere al costurilor de personal, e mai rentabil să pornesti o afacere in România decât in multe alte tări din Europa.

.

Atentie: in Romania legislatia referitoare la taxe si impozite se schimba frecvent. E posibil ca in termen de cateva luni de la publicarea acestui articol cotele contributiilor sa se modifice. Verificati periodic noutatile legislative !

Magazinele online – o componenta obligatorie a afacerilor cu produse Handmade

Online handmadeAfacerile cu produse Handmade sunt si vor ramane intotdeauna afaceri mici care nu vor putea fi eliminate de pe piată de marile companii multinationale. Sunt afaceri in care contează creativitatea si pasiunea pentru frumos si mai putin puterea financiară de a achizitiona super-echipamente capabile să producă “pe bandă rulantă” mici obiecte decorative. Totusi tehnologia incepe să-si facă simtită prezenta si in acest domeniu: pe partea de productie apar noi materiale folosite in realizarea produselor, fabricate prin tehnologii ultra-moderne, iar in partea de vanzări comertul electronic se impune tot mai tare.
Anul 2014 a confirmat că lumea se orientează tot mai mult către magazinele online. Deocamdată fenomenul are o pondere ridicată in sfera produselor electronice. Mai mult de trei sferturi (77%) dintre consumatorii români caută informații online despre smartphone-uri sau tablete, iar 55% dintre ei cumpără online, clasându-se, astfel, înaintea britanicilor și belgienilor la acest capitol potrivit unui studiu publicat de GfK Purchase Journey in 2014. Si in domeniul turismului românii apelează la internet. În prezent, în România, 65% din rezervările pentru călătorii se fac online, în timp ce piața agențiilor clasice a scăzut spre 24%. Despre florăriile online nici nu are rost să mai discutam căci deja e plină România de exemple de succes.

Desi nu toti aceeia care caută pe Internet produse cumpară online important de retinut este faptul că numărul celor care cumpără produse influențați de informațiile găsite pe Internet a crescut în România cu peste o treime în 2014, comparativ cu anul anterior! Este o informatie de care trebuie să tină cont toti aceia care au mici afaceri cu produse de tip handmade.
Dar acesta nu este singurul motiv pentru care proprietarul unei afaceri cu produse handmade trebuie să se gandească să-si facă un magazin online. Cei care au o afacere mică de acest gen stiu cat de greu este să iti imparti timpul intre micul atelier de productie, vizitele la magazinele prin care isi vand marfa si diversele târguri la care participă. Atunci când ai o afacere mica trebuie să iti imparti timpul intre “productie” si “vânzare” si de multe ori constati că nu iti ajung 24 de ore. Comertul online rezolvă partial această problemă, deoarece el te poate ajuta “să faci ziua mai lungă”. Un magazin online „vinde pentru tine” chiar si atunci când tu dormi, esti in micro-atelierul de productie sau participi la un targ stradal. Bineinteles că el nu te scuteste de toate problemele vânzării, căci trebuie să iti găsesti timp pentru a verifica comenzile primite, a suna clientul si a confirma transmiterea comenzii, pentru a adăuga noi produse pe site precum si pentru a desfăsura actiuni de promovare online a magazinului.
Un alt avantaj deosebit pe care il aduce un magazin online este accesul la piata internatională. Afacerea se complică putin deoarece trebuie să iti faci si o versiune in limba engleză a site-ului, si trebuie să faci descrierile produselor in engleză, dar avantajele pot fi pe măsură, căci produsele de tip handmade sunt mai apreciate in tările vestice decât in România. In pus, dacă inceci să penetrezi pe piata vestică trebuie să ai grijă si de sistemul de plăti. Cel mai bine este sa oferi clientilor posibilitatea efectuarii platii prin “PayPal”. Comercianții români care au folosit sistemul electronic PayPal au înregistrat o creștere de 36% a plăților din străinătate, în prima jumătate a anului 2014, comparativ cu aceeași perioadă din 2013.

In cazul deschidererii unui magazin online cea mai mare problemă o reprezintă promovarea magazinului in mediul electronic. Este o activitate ce trebuie desfăsurată in mod constant, care presupune un anumit nivel de cunostinte in domeniul utilizării internetului, si fără de care magazinul online nu are sanse de reusită. In plus promovarea online este consumatoare de timp deoarece ea presupune activităti de inscriere in directoare web, de prezentare a produselor pe platforme “generaliste” dedicate produselor de tip handmade si promovarea prin intermediul site-urilor de socializare.

Concluzia: chiar dacă deschiderea unui magazin online inseamnă muncă in plus dacă iti faci treaba asa cum trebuie merită efortul !

V.T.

Micile ferme de vaci pentru productia de lapte nu mai sunt “o afacere mica”

ferma vaci lapteCe ar fi să imi fac o mică fermă de vaci pentru productia de lapte? E o idee de afaceri care le trece prin cap multor persoane care mostenesc pămant la tară precum si tinerilor care se hotărăsc să acceseze fonduri europene pentru a-si infiinta o mică fermă. E o idee de afaceri tentantă, dar care, asa cum vom vedea mai departe, nu mai este o afacere mică.

Cresterea animalelor este una din cele mai vechi ocupatii ale românilor, iar cresterea vacilor pentru productia de lapte a fost până acum cativa ani un lucru absolut obisnuit in orice gospodarie tărănească din Romania. Măsurile adoptate in ultimii ani, de inăsprire a conditiilor in care micii fermieri isi pot comercializa produsele lactate in piete si magazine, au condus la inceptul acestui an la o usoară tendintă de scădere a acestui sector, dar in urma măsurilor luate de guvern, de crestere substantială a subventiilor pentru producătorii de lapte, afacerile in acest domeniu s-au redresat, si chiar au inregistrat un trend ascendent. Deci, in ziua de azi e ceva mai greu să iti vinzi produsele, dar in schimb subventiile sunt mai mari, asa că de ce să nu incerci să te lansezi intr-o astfel de afacere ?

Cei care acum vor să demareze la tară o astfel de afacere trebuie să stie că in 2014, datorită dublării subvenției, producția de lapte a crescut cu 14,7%. Până aici nimic rău, dar odată cu această crestere multi producători au inceput să aibă probleme cu desfacerea.
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), în primele opt luni ale acestui an, cantitatea de lapte de vacă colectat de unitățile procesatoare a crescut cu 91.251 tone (+15,2%). Creșteri ale producției au fost înregistrate la lapte de consum (+17,4%), smântână de consum (+12,6%), brânzeturi (+9,8%), unt (+9,3%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut și altele) (+3,9%).
Anul viitor problemele de desfacere s-ar putea să fie si mai mari, deoarece cotele de lapte vor fi eliminate din 2015. Desi producătorii europeni vor fi “liberi să se bată intre ei” doar din 1 aprilie 2015, opt state membre ale Uniunii Europene (Germania, Olanda, Polonia, Danemarca, Austria, Irlanda, Cipru şi Luxemburg) nu au mai asteptat startul oficial al competitiei si au depăşit cotele de lapte pentru sezonul 2013-2014. Ei vor fi nevoiti să plătească penalităţi („taxe suplimentare”), dar acest lucru pare să nu ii deranjeze prea tare.
Asa că din 2015 viata producătorilor de lapte nu va fi simplă. Dar oare există si solutii la această nouă problemă ?

Prima solutie ar constitui-o stimularea consumului de produse românești prin programe derulate la nivel național, de tipul “Să consumăm produse din România!”. Solutia nu este rea, dar nu depinde de fermieri ci doar de eforturile pe care le vor depune (speram noi) guvernantii nostri.

A doua solutie, si cea mai sigură fiindcă nu depinde de politicieni, ar fi ca cei care isi infintează o fermă de vaci de lapte să isi facă si o mică fabrica de branzeturi. Multi vor spune că nu e cu adevărat o solutie, deoarece si pe piata brânzeturilor există o concurentă puternică. E adevărat, dar cei care gândesc asa nu trebuie să uite că o fabrică de branzeturi iti permite să conservi laptele (intr-o altă formă) o perioadă indelungată. Ai sanse mult mai mari de a obtine un pret bun de vânzare pentru niste produse pentru care nu esti fortat să le vinzi in 24 de ore, cum e cazul laptelui. De exemplu, cascavalul poti să il păstrezi intr-o magazie o perioadă suficient de lungă astfel incât să ai timp să găsesti cumpărătorul care iti oferă pretul corect.
Mai mult decât atât o astfel de strategie este incurajată si de Uniunea Europeană. Agricultorii care vor investi în proiecte de procesare a producției obținute și pe care apoi o vor vinde pe principiul “de la fermă la furculiță”, vor avea prioritate la finanțarea din fondurile europene.

Cei care sunt hotărati să meargă in aceasta directie trebuie să stie de la inceput că o afacere integrată de acest tip nu este foarte ieftină.
O fermă de vaci pentru lapte, cu o capacitate de 20 de capete, compusă din hală pentru vaci de lapte in stabulatie liberă (cu spatii distincte pentru grajd de vaci, adăpost tineret, fătare, intretinerea vacilor in repaus mamar, depozitarea laptelui si anexe pentru personal), adăpost pentru animale (dotat cu instalatii de adăpare, instalatie de iluminat, instalatie de climatizare, alimentare cu apă), echipamente si dotări necesare desfăsurării activitătii in fermă (bidoane, aparate de muls, tanc racire lapte, etc), depozit de furaje pentru hrana animalelor, platformă pentru depozitarea dejectiilor solide si bazin ingropat pentru dejectii lichide, te costă cel putin 100.000 Euro. La banii ăstia mai trebuie să adaugi spatiile pentru sectia de procesare a laptelui precum si echipamentele necesare. Astfel ajungi la o investitie care trece cu usurintă de 175.000 Euro, si dacă mai iei un mijloc de transport pentru distributia produselor, treci de 200.000 Euro.
Nu e o sumă fabuloasă, dar nu este nici o sumă mică. Chiar dacă conform definitiilor oficiale privind incadrarea unei afaceri in categoria micro-intreprinderilor sau a afacerilor mici o astfel de afacere ar trebui considerată ca făcand parte din categoria afacerilor mici, cand te gandesti că ai nevoie de cel putin 200.000 Euro pentru a o porni (asta in cazul fericit in care ai terenul inainte de a te lansa in investitii), poti spune că nu e o afacere mică.

Pentru un om obisnuit suma este extrem de mare si tocmai de aceea cea mai bună solutie pentru demararea unei astfel de afaceri o reprezintă fondurile europene.

V.T.

Afaceri la domiciliu

Afaceri la domiciliuMulti dintre cei care se gandesc la o afacere mica se gandesc in primul rand la o afacere la domiciliu. Dealtfel si pe google una dintre cele mai căutate expresii din sfera afacerilor este „afaceri la domiciliu”. Este si normal să fie asa deoarece teoretic acestea sunt afacerile care sunt cel mai usor de pornit. Nu iti trebuie un spatiu comercial, nu ai nevoie de o hală de productie si de aici ideea că te-ai putea lansa intr-o afacere chiar dacă nu prea ai bani in buzunar.

Multi incearcă să pornească afaceri la domiciliu dar foarte putini reusesc. Asta fiindcă nu e deloc simplu să găsesti o idee de afaceri cu bani putini, care să iti aducă un profit bunicel.
Dacă, cauti pe internet astfel de afaceri vei găsi rapid anunturi care incearcă să te convingă că poti castiga cu usurintă bani buni lucrand de acasă. In general e vorba de mici afaceri in care tu realizezi pentru altii diferite produse (confectionezi plicuri, confectionezi obiecte decorative, tricotezi, etc.) sau prestezi anumite servicii (scrii articole, trimiti e-mailuri, s.a.m.d) si esti plătit la finalul lunii in functie de ce ai lucrat. In 90% din cazuri astfel de propuneri sunt neserioase. Cand le trimiti marfa si speri să iti incasezi banii pentru munca depusă, esti informat că ceea ce ai făcut nu se ridică la nivelul standardelor de calitate prevazute in contract si ca atare nu vei fi plătit.
De aceea intotdeauna cand vi se propune o afacere la domiciliu in care dvs. nu trebuie să faceti nimic altceva decat să prestati o muncă simplă trebuie să fiti circumspecti. Sunt foarte putini aceia care fac acte de binefacere si te invată ce să faci, cum să faci, asigură vanzarea produsului si la sfarsit iti bagă si bani in buzunar.
Dacă vreti să evitati astfel de păcaleli ar trebui să vă ganditi la afaceri in care aveti controlul vanzării. Asta bineinteles că inseamnă si mult mai multă bataie de cap deoarece trebuie să identificati clientii, să mentineti o legatură permanentă cu ei, să prestati serviciile sau să executati produsele pentru ei, si la final să urmăriti si incasarea banilor. Asa că pană la urma o afacere la domiciliu nu inseamnă doar să muncesti “ceva” acasă ci si să te ocupi de “marketingul afacerii” ca in orice altă afacere.

Si dacă am lămurit principiile de bază ale functionării unei astfel de afaceri pasul următor ar fi să prezentăm si cateva idei de afaceri care s-ar putea face la domiciliu.

Afaceri la domiciliu in domeniul micro-productiei

– realizarea de produse de tip hand-made
– prăjituri de casă traditionale pentru nunti si botezuri
– productia de lumanări decorative

Afaceri la domiciliu in domeniul comertului

– magazin online
– vanzarea de produse in sistem MLM
– vanzarea de produse vintage pe eBay sau oKazii

Afaceri la domiciliu in domeniul serviciilor

– servicii de infrumusetare (coafură, manichiură)
– servicii de ingrijire personală (masaj, reflex-terapie)
– retusuri croitorie
– meditatii pentru elevi
– ingrijirea ocazională a copiilor
– afaceri in sfera serviciilor profesionale (contabilitate, proiectare, design)
– blogging
– web design
– promovare pe site-urile de socializare
– traduceri

Cei care locuiesc la casă si au teren in jurul casei se pot gandi si la alte tipuri de afaceri cum ar fi:

– dresaj caini
– atelier de sculptură
– toaletarea cainilor si a pisicilor
– pensiune turistică (in cazul celor care au o casă mare, in care se poate delimita spatiul propriu de cel pentru turisti)

Concluzia este că si la domiciliul tău poti dezvolta o afacere dar atentie, de multe ori afacerile la domiciliu presupun mai multă muncă decat cele desfăsurate in spatii comerciale / industrial. Nu e usor să atragi clientii la tine acasă sau să ii convingi să semneze contracte cu tine dacă ai “o firmă de apartament” !

V.T.

Urmărește

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 1,690 other followers

%d blogeri ca acesta: